Este înființată „Fabrica de Memorii Electronice şi Componente pentru Tehnica de Calcul – Timişoara”

În anul 1976, secția de producție din cadrul ITC - filiala Timișoara, devine Fabrica de Memorii Electronice şi Componente pentru Tehnica de Calcul – Timişoara, o unitate autonomă în cadrul CIETC.

Obiectul de activitate iniţial a fost fabricarea memoriilor pentru calculatoarele electronice. Primul produs a fost modulul memoriei cu ferite, cu o capacitate de 16 kB pentru calculatorele FELIX – C 256 pentru care nu se cumpărase licenţă de la firma CII, fiindcă matricea cu ferite era realizată cu inele de ferită de 0,5 mm diametru exterior, tehnologia de fabricaţie fiind sub embargo – se utiliza în domeniul militar. Ulterior s-au fabricat memorii pentru familia de maşini de facturat FC-15/16/128/1000, cu import de inele din RDG.

Fabrica de Memorii Electronice şi Componente pentru Tehnica de Calcul a fost singura fabrică specializată pe producţia de memorii din fostele ţări socialiste şi a exportat memorii în RDG şi URSS.

Decizia înființării secției de producție în cadrul ITC Timișoara a fost luată în 1970, după darea în funcțiune a primului calculator la FEA/FCE.

Cea mai importantă vizită a fost în acel an cea a lui Ilie Verdeț, atunci prim viceprim-ministru. I-am prezentat calculatorul și la un moment dat am menționat că modulele de memorie nu sunt cuprinse în licență, dar că avem preocupări de cercetare în memorii cu ferite la Timișoara. Cineva din suită (Ioan Avram) mi-a zis cu o voce autoritară să vin imediat la dânsul cu o notă de fundamentare pentru fabricația memoriilor în țară. Am mers după câteva zile cu o notă și astfel s-a născut fabricația industrială de memorii electronice la Timișoara. [Vasile Baltac]

Inițial s-au fabricat memorie cu ferite, cu diametrul de 1,2 mm, pentru masinile de facturat si contabilizat FC-15 si FC-30.

Începând din 1976 s-au asimilat în fabricaţie blocurile de memorii cu module de capacităţi diferite: 16 kB, 32 kB şi 64 kB pe bază de know-how preluat de la firma AMPEX, lideră în domeniu pe plan mondial, însă fără a cumpăra şi licenţa de fabricaţie (ferite cu diametrul de 0,5 mm).

Pentru organizarea liniei de fabricație memorii cu ferite la Timișoara demarasem o cooperare industrială cu firma Ampex din SUA, de la care urma să achiziționăm anumite utilaje de fabricație. Linia lor de fabricație era în Hong Kong și am primit invitația împreună cu șeful Filialei Timișoara Walter Bernath să vedem la fața locului utilajele respective. Deplasarea a avut loc în 1976. [Vasile Baltac]

În 1978 a început fabricaţia de memorii semiconductoare MOS folosind un cip de 4 kB produs de ROBOTRON.

În 1980 a început fabricaţia de ceasuri digitale pentru autoturismul OLTCIT, din care a produs 10.000 buc./an.

Tot din 1980 s-au fabricat şi:

• MS 100 – un minicalculator pentru aplicaţii în cele mai diferite domenii ştiinţifice, tehnice şi economice;
• Microcalculatoarele AMIC – după un prototip realizat la ITC – filiala Cluj;
• Microcalculatorul TIM S, care, datorită compatibilităţii cu modelul Sinclair, Anglia, s-a produs în 5000 exemplare pentru pregătirea tineretului în domeniul calculatoarelor;
• Staţie grafică, constând dintr-un digitizor pentru formate A0, asimilat pe baza unui prototip realizat la ITC filiala Cluj. În paralel s-au mai realizat o serie de alte produse, ca de exemplu: dispozitive de comandă pentru roboţii de manipulare produşi la Electromotor şi pentru roboţii de vopsire asimilaţi la Electrotimiş.

În ianuarie 1990 se discuta crearea unor societăți mixte pentru centrale telefonice digitale. Eram în guvern și am orientat firma ALCATEL către FMECTC, cerând să existe și un nucleu de 20-30 software-iști. Așa s-a născut ALCATEL Timișoara, un adevărat succes, un rol decisiv revenindu-i lui Dan Bedros ca director general. [Vasile Baltac]

După 1990 Fabrica s-a divizat în 2 unităţi:

• ITC – filiala Timişoara cu activitate de cercetare şi devoltare software, cu 150 specialişti şi
• DATATIM – care a conservat activitatea industrială, cu aproximativ 500 specialişti, lărgind profilul în domeniul producţiei de echipamente de telecomunicaţii. În 1991 s-a finalizat un contract de asociere cu firma franceză Alcatel – formând ALCATEL ROMANIA.
• În 2015 firma franceză Alcatel-Luncet a fost cumpărată de firma Nokia şi divizia din România şi-a schimbat numele în Nokia Networks SRL cu sediu în Timisoara, bdul Republicii 21 E şi profil cod CAEN 61- Telecomunicaţii.

Ultimul raport financiar indică pentru anul 2018 umătoarele date: Cifra de Afaceri 444.058.519 lei, Profit net 13.689.013 lei, Nr. angajaţi 1843.

Referințe

• INDIE ICPE-CA: Revista de istorie a electrotehnicii românești, Vol. 5, Nr. 1-2 (arhivat local)

În INDIE ICPE-CA, Revista de istorie a electrotehnicii românești, Vol. 5, Nr. 1-2, la pagina 99, apare următoarea notă:

Miu Ion, coordonator, Electronica românească O istorie trăită, vol. III, Ed. AGIR, 2013, cap. VI, pag. 130-134.