În luna decembrie 1968, la Centrul de Perfecționare a Cadrelor de Conducere din Întreprinderi - CEPECA, este instalat calculatorul IBM 360 model 40, marcând începutul informaticii de gestiune în România.
Centrul de Perfecționare a Cadrelor de Conducere din Întreprinderi, instituție înființată în martie 1967, ca urmare a unui acord tripartit dintre Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - PNUD, Biroul Internațional al Muncii - BIT și Guvernul României, prin Ministerul Muncii, avea ca obiective principale:
- elaborarea și organizarea de programe de inițiere, pregătire și perfecționare în domeniul metodelor și tehnicilor moderne de organizare și conducere a întreprinderilor;
- elaborarea și organizarea de programe pentru pregătirea și perfecționarea specialiștilor în informatică pentru folosirea calculatoarelor electronice în procesele de luare a deciziilor și conducerii activităților întreprinderilor.
Pentru a realiza cea de a doua categorie de obiective, în cadrul CEPECA s-a înființat Unitatea de Prelucrare Automata a Datelor (PAD). Unitatea PAD a fost prevăzută, conform acordului amintit, cu un echipament electronic de calcul modern (plătit integral de PNUD). Conducerea CEPECA, în urma unui studiu de piață, a hotarât achiziționarea unui calculator electronic IBM 360, model 40, unul din cele mai moderne și performante calculatoare electronice existente pe plan internațional la acel moment (1968).
Această decizie nu a fost singulară, având în vedere deschiderea existentă în acel moment în România pentru intensificarea relațiilor cu țările din Europa occidentală și cu Statele Unite ale Americii, mai multe instituții au achiziționat echipamente IBM, lider de piață la acel moment: Centrul de calcul al Universității Bucuresți, Centrul de calcul al Academiei de Științe Economice, Uzinele Tractorul Brașov, Centrul de calcul al Ministerului de Interne. De altfel, în anul 1968, IBM a făcut o propunere de dotare a României la nivelul tuturor județelor și ministerelor cheie cu calculatoare IBM, generația 3-a și cu modemuri pentru transferul datelor prin rețeaua telefonică, urmând ca IBM să producă în România o primă gamă de componente periferice din sistemul IBM 360, care să fie exportate în întreaga lume. Propunerea nu a fost acceptată, România angajându-se în producerea în țară a calculatorului „Felix”, după licența calculatorului IRIS 50 produs în Franța.
Pentru achiziționarea calculatorului IBM 360, model 40 între CEPECA și IBM R.O.E.C.E (Oficiul Regional pentru Europa Centrală și de Est) Viena s-a încheiat un contract care prevedea:
- achiziționarea echipamentelor Unității PAD: unitate centrală cu o memorie de 256 KB (suplimentată apoi cu o memorie de 128 KB), sistemul de operare DOS 360, 4 unități de bandă magnetică, 4 unități de discuri magnetice a câte 7 MB (la care s-au mai adăugat încă 2 unități a câte 28 MB); cititor de cartele, imprimantă, 2 modemuri, 6 perforatoare de cartele, echipamente anexe, piese de schimb;
- documentația tehnică necesară exploatării și întreținerii echipamentelor;
- asistență tehnică acordată de IBM pentru instalarea echipamentelor;
- instruirea a 3 ingineri pentru exploatarea și întreținerea echipamentelor Unității PAD;
- burse de studii pentru ingineri de sistem, analiști, programatori, pentru operarea și întreținerea echipamentelor auxiliare (în total 16 burse în străinătate: Franța, R.F. Germania, Anglia, Belgia, Suedia etc.).
Deoarece la sediul CEPECA din Otopeni, șos. Odăi nr. 20, clădirile existente nu asigurau condițiile tehnice necesare instalării echipamentelor, a fost necesară construirea unei noi clădiri, care trebuia să asigure birouri de lucru, săli de curs, săli pentru echipamentele de pregătire și prelucrare a datelor, condițiile de funcționare a echipamentelor (aer condiționat, alimentarea cu energie electrică etc.), crearea unui „spațiu de vizitare” suspendat deasupra sălilor; IBM a oferit și un „panou de vizualizare și audiție automată” montat în „spațiul de vizitare”. Descrierea echipamentelor era imprimată pe bandă magnetică, informa pe utilizatori despre echipamente, poziția lor în sălile respective, descrierea și funcționarea lor. Pe o schemă a panoului erau fixate echipamentele, becurile roșii indicând echipamentul care era descris. Acest sistem a fost foarte apreciat de vizitatori: cursanți, delegații care vizitau România, membri ai ambasadelor etc.
În legatură cu personalul unității PAD, au fost recrutați tineri merituoși, cu cunostințe avansate în domeniul calculatoarelor, absolvenți de regulă a unei facultăți de profil (facultatea Matematică din Universitatea București, facultatea de Automatică și Calculatoare din Institutul Politehnic București etc.) sau care lucrau în centre universitare, instituții de proiectare-cercetare cu preocupări în utilizarea calculatoarelor în informatica aplicată și care urmau a fi specializați în utilizarea tehnicii de calcul în informatica de gestiune.
Clădirea Unității PAD a fost dată în folosință în iulie 1968 iar instalarea echipemetelor IBM a fost terminată în decembrie 1968. Echipamentele unității PAD au fost folosite:
- în timpul procesului de instruire de către instructorii Unității PAD și de către cursanții participanți la cursurile de formare și perfecționare în informatică;
- în realizarea și implementarea aplicațiilor informatice de gestiune de către informaticienii Unității PAD în diverse întreprinderi și instituții;
- în realizarea și implementarea diverselor aplicații informatice de gestiune a întreprinderilor de către specialiștii acestora și care nu aveau în dotare un echipament electronic de calcul.
Înființarea Unității PAD în cadrul CEPECA și dotarea ei cu un calculator performant, de ultimă generație, a reprezentat un eveniment major care a pus bazele informaticii de gestiune. Pentru prima dată în România au fost organizate programe post-universitare pentru pregătirea și perfecționarea specialiștilor în informatică (analiști, programatori, programatori de sistem, șefi ateliere proiectare, programare, exploatare), programe care au reprezentat un suport real de dezvoltare a informaticii pe plan național. De asemenea proiectele dezvoltate și implementate de specialiștii Unității PAD în diverse întreprinderi, în special legate de activitățile: gestiunea nomenclatoarelor (produse, tehnologii etc.), urmărirea comenzilor de livrare și aprovizionare, controlul și urmărirea stocurilor, planificarea și programarea producției, gestiunea personalului etc., au reprezentat începutul introducerii tehnicii de calcul în gestiunea întreprinderilor, înlesnind astfel procesul de luarea a deciziilor.
În octombrie 1971, CEPECA a fost transferată în structura reorganizată a Academiei „Ștefan Gheorghiu”. Unitatea PAD și-a continuat activitatea sub denumirea de „Centrul de Perfecționare a Cadrelor în Informatica, Calcul Electronic și Consultanță”, aducându-și un aport important în dezvoltarea informaticii în România, prin organizarea cursurilor de pregătire și perfecționare în informatică (mult diversificate) și prin numeroasele proiecte informatice realizate în întreprinderi și instituții din țară.
Spre sfârșitul anilor '80, odată cu dotarea întreprinderilor și instituțiilor cu calculatoare Felix, produse în țară, utilizarea calculatorului IBM 360/40 de la CEPECA s-a redus treptat.
După anul 1989 Centrul a trecut succesiv în subordinea Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, Institutului Român de Management, iar prin trecerea acestuia în anul 1992 la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, practic și-a încetat activitatea.
Mulțumiri pentru informații și sugestii colegului Victor Popescu, inginer din echipa de instalare-întreținere hardware.
Referințe
- Dr. ing. Ion Niculescu (fost director CEPECA) - Centrul de Perfecționare a Cadrelor de Conducere din Întreprinderi - CEPECA, Karlsruhe, 2009
- Vasile Velicu - „CEPECA - Centrul de Perfecționare a Cadrelor în Informatică, Calcul Electronic și Consultanță”