În anul 1900 este inaugurat Palatul Poștelor și Telegrafului.
24 ianuarie 1894. În urma licitației publice, lucrările de construcţie pentru Palatul Poștelor s-au adjudecat de „Societatea română de construcţii şi lucrări publice”. Lucrările au început imediat şi, până în toamnă, zidăria subsolurilor şi pivniţelor era scoasă la suprafaţă.
20 octombrie 1894. În cadrul unei mari solemnităţi, a fost pusă piatra de temelie a clădirii. La ceremonie au luat parte regele Carol I, prim-ministrul Lascăr Catargiu, toţi miniştrii, preşedintele Camerei, primarul Capitalei etc. Noul director al Poștelor, Dumitru Cesianu, în cuvântarea sa, a arătat că edificiul în construcţie va acoperi o suprafaţă de 8 000 m2, va costa peste 3 000 000 lei şi Capitala se va împodobi cu un monument care se va putea număra între cele dintâi palate poştale din Europa. La încheierea festivităţii s-a semnat pergamentul, care împreună cu mai multe monede româneşti de aramă, argint şi aur aflate în circulaţie, au fost zidite în colţul clădirii dinspre biserica Sf. Dumitru.
1895 – 1899. Lucrările la ridicarea Palatului Poștelor continuă sub noul director al Poștelor, Constantin Chiru, cel care acordă o importanță deosebită amenajării interioare a clădirii (iluminat, mobilier etc.). În 1899, în urma retragerii lui C. Chiru, director al Poștelor a fost numit Mihai Ghica, sub mandatul căruia vor fi finalizate lucrările.
3 mai 1899. S-a obţinut un credit extraordinar de 209 227 lei pentru lucrări de instalare a iluminatului electric şi ascensoarelor.
Iunie 1899. S-a votat legea pentru deschiderea creditului de 1 191 227 lei necesar lucrărilor de amenajare, instalaţii de lumină, aparate, instrumente, maşini, instalaţii speciale de telegraf, telefon şi mobilier.
Octombrie 1899. Încep să funcţioneze, în noul palat, divizia tehnică şi contabilitate.
Aprilie 1900. Se mută în noul sediul al Poștei celelalte divizii şi servicii ale direcţiei, apoi încep să funcţioneze aici şi oficiile centrale de poştă, telegraf şi telefon. În vechea clădire funcţiona, din anul 1893, o centrală telefonică cu capacitatea de 300 linii. În noul palat se instalează un multiplu telefonic de 3 000 linii. Palatul Poştelor avea cea mai modernă instalaţie de telefonie din Europa.
Pe 20 martie 1970, o nouă „Hotărâre a Consiliului de Miniştri privind înfiinţarea de Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România” dă o nouă destinație clădirii. S-a început amenajarea Palatului Poştei în ritm accelerat şi, doi ani mai târziu, pe 8 mai 1972, era deschis pentru public cel mai mare muzeu de istorie din România.
Referințe
- INDIE ICPE-CA: Revista de istorie a electrotehnicii românești, Vol. 5, Nr. 1-2 (arhivat local)
- mnir.ro - Istoria Palatului Poștelor