În lucrarea „Un institut pentru istorie. Semicentenarul Institutului pentru Tehnica de Calcul (1968-2018)”, publicată în anul 2018 la editura Excel XXI Books, Ion Căruțașu a contribuit un capitol intitulat Amintiri «cu ITC» și «din ITC».
Cercetător Științific Principal gr. 1
Laboratorul Sisteme de Operare
Eram cercetător la IFA București când, pe la sfârșitul anului 1967 a apărut zvonul că „laboratorul MAȘINI ELECTRONICE DE CALCUL” condus de domnul. dr. ing. Victor Toma va fi transferat la un institut special ce urmează a se înființa.
Aceste informații au devenit realitate la 01.01.1968, data înființării „Institutului de Cercetări și Proiectări pentru Utilaje Electronice de Calcul București”. Am primit un spațiu în cartierul Floreasca la FEA unde ne-am întâlnit și cu alți specialiști din alte institute. În planul noului Institut figura achiziționarea unei licențe din occident, probabil Franța sau Germania, semnul de întrebare fiind în legătură cu „ce limbă străină” să ne pregătim în paralel cu tematica „de la specializare”. Am depășit această perioadă și pe 23 august ne-am îmbarcat în avionul spre Paris. Grupul era numeros, nu-l voi menționa deoarece nu vreau să omit pe cineva.
Întâlnirea cu specialiștii de la CII Franța am simțit-o ca pe o dominare din punct de vedere al cunoștințelor profesionale. N-a durat prea mult și a început colaborarea privind „prelucrarea licenței” sistemului de calcul IRIS-50. S-au format echipele „pe componente” pentru „software de bază și aplicativ”. Au făcut parte: din București – Gabriel Martin, Petru Macarie, Ion Căruțașu, Mihai Rigani, din Filiala Timișoara – Gavril Gavrilescu, Tiberiu Ilin, din Filiala Cluj – I. Negrescu, T. Vuscan, cu un stagiu de specializare de 9 luni; o altă echipă numită „Centrul de Calcul” având stagiul de specializare de 4 luni.
Din perioada rulării programelor întocmite de noi, pentru testarea sistemului, aș menționa programul realizat de colegul Gavril Gavrilescu, format dintr-un număr mic de linii, dar cu un rezultat ce cuprindea zeci de coli de imprimantă cu „mesaje de eroare”, care a produs un fel de spaimă pentru realizatorii de la CII (le-a dat mult de muncă).
Merită menționat și un alt exemplu, unde, sub coordonarea colegului Gabriel Martin, am realizat câteva „module” de program cu scopul corectării erorilor, „module” pe care colegii francezi au fost de acord să le introducă în sistem în locul acelora realizate de ei.
Plecând de la acest exemplu de apreciere, s-a făcut propunerea ca să se detașeze, pe diverse perioade, cercetători români, după încheierea stagiului de specializare, pentru a lucra la CII, ceea ce s-a concretizat, într-o primă fază, cu trei colegi: Gabriel Martin, Nicolae Negoiță și Liviu Negrescu.
Tot în legătură cu CII Franța se poate menționa „achiziționarea pachetului ORACLE” în anul 1972. Un colectiv format din: Ion Căruțașu, A. David de la ITC București, A. Iliescu, O. Mureșan de la IOR a adus în România prima variantă a acestui program (a fost implementat la IOR și Fabrica de Calculatoare București).
În țară s-a continuat activitatea de realizare a noii versiuni software pentru FELIX C-256, implementarea la diverși beneficiari interni, dar și externi. De menționat contractele din China, unde am asigurat școlarizarea la domiciliul beneficiarului – Beijing - pentru două sisteme FELIX C-256.
În 1978, o echipă formată din doi cercetători, Ion Căruțașu și Ioan Georgescu și reprezentantul ambasadei României în China am participat la negocieri pentru noi exporturi, care s-au soldat cu două contracte, un punct forte fiind oferta noastră de școlarizare la domiciliul beneficiarului chinez, plus calificativele bune de la contractele anterioare.
Tematica Institutului a inclus și elaborarea de sisteme de calcul originale. Astfel a apărut sistemul FELIX C-32 cu o variantă pentru MApN și alta pentru un sistem de procese. Sistemul de operare a fost realizat de un colectiv format din Gabriel Martin, Maria Mocică, Werner Schatz, Ion Căruțașu, limbajul de asamblare fiind realizat de filiala Timișoara, colectiv format din Gavril Gavrilescu și Tiberiu Ilin. Limbajele FORTRAN și COBOL s-au realizat la filiala Cluj, colectiv L. Negrescu, T. Vuscan și Emil Munteanu.
Varianta pentru „proces” a fost livrată la export în Siria unde am asigurat atât instalarea, cât și asistența tehnică, dar și școlarizarea beneficiarului - fabrica de ciment.
În cadrul activității de colaborare în domeniu, la invitația Academiei Chineze, în anul 1984, am susținut conferințe la Beijing, Xian, Shanghai cu tematica „BAZE DE DATE”, rulând programe cu sistemul românesc „LEDA”, realizat de colectivul din ITC București, format din Gabriel Martin, Ion Căruțașu, Maria Mocică, Werner Schatz.
Activitatea în ITC a inclus și realizarea și publicarea manualelor de utilizare pentru sistemul de calcul, precum și a unor cărți la Editura Tehnică, de exemplu:
În 1974: „FELIX C-256, structura și programarea calculatorului”, colectiv: Vasile Baltac, Ion Căruțașu, Petru Macarie, Corneliu Maschek, Victor Megheșan, Maria Mocică, Lucia Popescu, Werner Schatz.
ITC s-a remarcat și cu activitățile cultural sportive, având o echipă artistică, o echipă de fotbal, tenis de masă și karting, ocupând locuri fruntașe în campionatele orășenești, precum și la festivalul „Cântarea României”, fiind sponsorizate de sindicatul ITC – al cărui președinte eram.