În anul 2017, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înființarea CEPECA, prof. univ. dr. Corneliu Russu a scris un articol despre primii ani din activitatea CEPECA. Articolul a fost transmis de dr. ing. Vasile Velicu, care a avut amabilitatea să scrie câteva cuvinte despre regretatul Corneliu Russu, spicuite în bună parte din CV-ul acestuia.
Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere – CEPECA, reper de referinţă în evoluţia învăţământului şi practicii manageriale din România
CEPECA a luat fiinţă într-o perioadă de deschidere a României socialiste spre Occident, când s-au intensificat relaţiile comerciale cu ţările din Europa occidentală şi cu Statele Unite, s-a produs o îmbunătăţire evidentă a climatului naţional - ceea ce a conferit României o notă de singularitate în lagărul ţărilor comuniste -, a început să se privească cu un interes crescând spre formele vestice de organizare şi conducere a întreprinderilor, a activităţii economice în general, care îşi demonstraseră convingător eficacitatea. Destinderea a permis accesul la asistenţa pe care Organizaţia Naţiunilor Unite, prin agenţia sa specializată Biroul Internaţional al Muncii, o oferea ţărilor membre în domeniul dezvoltării lor economice şi sociale, inclusiv în cel al Management-ului.
Geneza
Crearea CEPECA la 1 aprilie 1967 a fost efectul acordului tripartit încheiat între Guvernul României, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD, o agenţie specializată a ONU care avea în atribuţii finanţarea programelor de asistenţă ale acesteia, şi Biroul Internaţional al Muncii, încheiat la Geneva la 30 mai 1967. În prealabil, pe baza unei Hotărâri a Consiliului de Miniştri emisă la începutul aceluiaşi an, s-a înfiinţat „Centrul pentru pregătirea cadrelor de conducere”, cu sediul în Bucureşti, instituţie post-universitară, sub conducerea Comitetului de Stat pentru Muncă şi Salarii, care avea atribuţia esenţială a pregătirii şi perfecţionării cadrelor de conducere din economie. În baza acestei Hotărâri, toate ministerele erau obligate să asigure participarea cadrelor de conducere din unităţile subordonate la programele Centrului. După acceptarea de către ONU a candidaturilor la conducerea noii instituţii, a fost numit directorul acesteia în persoana Dr. ing. Ion Niculescu, un înalt funcţionar din ierarhia guvernamentală cu un palmares profesional apreciabil. Acordul menţionat, încheiat pentru o perioadă de cinci ani, prevedea funcţionarea Centrului, în care urma să se îmbine experienţa practică a experţilor selecţionaţi dintre conducătorii ministerelor şi întreprinderilor româneşti cu expertiza teoretică, metodologică şi aplicativă a unui grup de experţi internaţionali, propuşi de Biroul Internaţional al Muncii şi provenind din diferite ţări vestice – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Italia etc. Potrivit acordului, Centrul trebuia să asigure conceperea şi derularea unei game largi de programe de iniţiere, pregătire şi perfecţionare în domeniul metodelor moderne de conducere şi organizare a întreprinderilor, şi urma să fie dotat cu o unitate de calcul electronic destinată pregătirii specialiştilor pentru folosirea calculatoarelor în procesele decizionale, precum şi cu o amplă bibliotecă care să cuprindă lucrări recente de referinţă în domeniul managerial. Contribuţiile celor trei părţi semnatare ale acordului au fost următoarele: PNUD – 2,85 milioane USD (la data încheierii acordului), destinaţi salariilor şefului de proiect BIM, experţilor internaţionali (pentru activităţi pe termen lung – 1-3 ani) şi specialiştilor internaţionali (pentru intervenţii pe termen scurt), procurării unui calculator electronic IBM de generaţia a 3-a şi echipamentelor periferice aferente, fondurilor pentru vizitele de studiu şi bursele de perfecţionare în străinătate a specialiştilor români, dotării Centrului cu mijloace audio-vizuale pentru activitatea didactică, aparatură pentru traduceri simultane, documentaţie internaţională de specialitate şi patru vehicule; BIM – asigurarea cu experţi internaţionali şi specialişti internaţionali, organizarea vizitelor de studii şi a burselor de perfecţionare în străinătate a specialiştilor Centrului; Guvernul României – asigurarea clădirilor destinate activităţilor didactice, unităţii de calcul electronic, bibliotecii, dormitoarelor cursanţilor, restaurantului, sălii de sport, precum şi a terenurilor de tenis si fotbal.
Începutul
Constituirea corpului de specialişti - experţi ai Centrului s-a realizat prin recrutarea unor cadre de conducere cu experienţă în domeniul organizării şi conducerii întreprinderilor, inclusiv în domeniul informaticii, evitându-se recrutarea cadrelor didactice din sistemul universitar care, în perioada respectivă, tratau doar pe plan teoretic problematica conducerii sistemelor micro-economice. Întrucât programarea calculatoarelor electronice, informatica în general, nu figura, la momentul respectiv, în programa analitică a instituţiilor de învăţământ superior, specialiştii Centrului în acest domeniu au fost recrutaţi dintre cei cu realizări practice semnificative în utilizarea calculatoarelor electronice la proiectarea obiectivelor industriale, optimizarea aplicaţiilor de soluţii tehnice şi economice şi cercetarea ştiinţifică. În perioada de debut a activităţii Centrului, specialiştii români au lucrat în strânsă colaborare cu experţii străini pentru conceperea programelor de instruire şi, în mod deosebit, pentru însuşirea folosirii metodelor didactice participative, inter-active (dezbateri de grup, panel, studii de caz, şedinţe de brainstorming, jocuri de întreprindere etc.), o noutate absolută la vremea respectivă în România. De asemenea, în vederea formării lor accelerate, specialiştii români au beneficiat de numeroase vizite de studii şi stagii de perfecţionare în ţări din Europa occidentală, susţinute de burse oferite de ONU potrivit prevederilor acordului. Pentru asigurarea caracterului rezidenţial şi participativ al desfăşurării programelor s-a pus la dispoziţia Centrului infrastructura indispensabilă – un complex de clădiri amenajate adecvat pentru găzduirea cursurilor şi dezbaterilor, o gamă largă de mijloace moderne audio-vizuale şi de traducere simultană, pavilioane destinate dormitoarelor pentru cursanţi, restaurant, terenuri de sport. Programele de perfecţionare au debutat la 6 septembrie 1967, structura şi calitatea acestora îmbunătăţindu-se continuu în anii următori şi adaptându-se crescând la nevoile reale ale perfecţionării conducerii şi organizării unităţilor economice. Primele programe s-au adresat directorilor de întreprinderi, celor de producţie, financiar-contabili şi comerciali, precum şi şefilor de servicii responsabili cu organizarea producţiei şi a muncii. Programele erau structurate pe trei module corespunzătoare a trei cicluri, cu durata de trei-patru săptămâni, astfel încât perioada de absenţă din întreprinderi a participanţilor să fie cât mai redusă cu putinţă, aceştia având obligaţia de a nu părăsi Centrul pe durata desfăşurării programelor, cu excepţia sfârşitului de săptămână. Conţinutul modulelor era următorul: Modulul I – teoretic, dedicat audierii cursurilor, participării la dezbateri, studiului individual şi de grup; Modulul II – dedicat studiului individual şi dezbaterilor, studiilor de caz, jocurilor de întreprinderi, precum şi conturării Proiectului individual de perfecţionare a organizării şi conducerii în întreprinderea de provenienţă a fiecărui participant; Modulul III – dedicat prezentării şi definitivării Proiectului individual, care trebuia să conţină obligatoriu recomandări de soluţii şi de modalităţi de aplicare a acestora. Durata totală a participării la un program era de şapte luni, pauzele dintre cele trei cicluri fiind, fiecare, de două luni. Principalele programe de perfecţionare în conducerea întreprinderilor erau de trei tipuri: P1 – Conducere generală, adresat directorilor de întreprinderi; P2 – destinat directorilor de departamente din întreprinderi (Producţie, Financiar-Contabil, Comercial) şi desfăşurate pe specialităţi – Organizarea producţiei, Gestiunea financiar-contabilă, Marketing, Gestiunea personalului; P3 – Studiul muncii, adresat şefilor de servicii de organizarea şi normarea muncii. La acestea se adăugau programele de pregătire şi perfecţionare în informatică care au pus bazele informaticii profesionale în România prin: cursuri de formare şi specializare pentru analişti-proiectanţi de sisteme informatice, programatori software, programatori de sistem, şefi de proiecte informatice, şefi de servicii de proiectare-programare-implementare-exploatare a sistemelor informatice, directori de centre de calcul; cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajele Assembler 360, FORTRAN şi COBOL. Începând din anul 1969 s-au iniţiat programe de pregătire a Consultanţilor în management, fiind creat un sector special de Cercetare şi formare consultanţi, care, pe lângă pregătirea specialiştilor, a realizat primele acţiuni de consultanţă managerială din România în întreprinderi-pilot pentru consultanţă.
Spiritul
La scurt timp după demararea activităţii Centrului a început să se cristalizeze un adevărat „spirit CEPECA”, recunoscut atât de participanţii la programele de formare şi perfecţionare, cât şi de conducători şi şefi de compartimente din întreprinderi care aşteptau să urmeze programele respective. Spiritul, care marca o distincţie clară între Centru şi alte instituţii de învăţământ superior din România, consta în suflul nou, complet inedit, al abordării problemelor economice şi sociale care preocupau comunitatea ştiinţifică, deschiderea manifestă spre curentele moderne de idei şi practici în domeniul economic şi managerial – după o sumbră perioadă de închistare dogmatică şi cenzură opresivă - pragmatismul accentuat, realismul soluţiilor şi fundamentarea lor potrivit logicii economiei de piaţă, în dezacord evident cu cea a economiei centralizate, receptivitatea la nou şi promovarea unor noi valori străine practicilor curente din economia socialistă – preţuirea performanţei individuale şi colective, organizarea riguroasă a activităţii, stimularea şi remunerarea corectă a efortului, dezvoltarea cultului muncii, instaurarea unui climat de competiţie corectă între salariaţi etc. Dovezile de recunoaştere şi preţuire a acestui nou spirit, a viziunii calitativ noi de abordare a problemelor în cadrul activităţilor Centrului, s-au înmulţit continuu şi s-au diversificat, pe măsură ce programele şi activităţile acestuia au devenit cunoscute unui număr din ce în ce mai mare de cadre de conducere şi specialişti interesaţi de problematica şi practica managerială. Numărul conducătorilor de întreprinderi dornici să urmeze programele Centrului sau să organizeze în propriile lor unităţi asemenea programe a crescut continuu, reflectând un interes de fond pentru însuşirea de cunoştinţe şi practici care să le facă propria activitate semnificativ mai performantă. Participarea la manifestările ştiinţifice naţionale şi internaţionale organizate de Centru în propriul sediu sau în diverse unităţi economice a devenit treptat din ce în ce mai numeroasă, oglindind o sete de cunoaştere din partea unui număr crescând de specialişti pe care numai noutăţile difuzate de experţii Centrului prin forme de transmitere de asemenea noi puteau să o satisfacă. În acelaşi sens, solicitările de intervenţie a specialiştilor Centrului în diverse firme pentru efectuarea de servicii profesionale cu totul noi – instruirea personalului, analize diagnostic, acţiuni de consultanţă etc. -, s-au înmulţit constant, creind dificultăţi în acoperirea corespunzătoare a întregului volum de servicii angajate. Cea mai convingătoare dovadă a afirmării la scară naţională a acestui spirit a constat, probabil, în faptul că numeroşi conducători de întreprinderi şi compartimente care au absolvit unul dintre programele Centrului, odată întorşi în propriile unităţi, au organizat în acestea desfăşurarea unor programe similare, apelând la experţii Centrului sau la alte surse, contribuind, astfel, la difuzarea pe scară largă a cunoştinţelor şi practicilor însuşite.
Consacrarea
Activitatea susţinută a Centrului şi rezultatele apreciabile pe care le-a înregistrat în primii ani ai existenţei sale i-au asigurat un prestigiu consolidat progresiv în ţară şi o notorietate internaţională ce i-a permis să stabilească legături numeroase şi deosebit de fructuoase cu instituţii reputate din multe ţări. Cooperarea internaţională dintre CEPECA şi parteneri din alte ţări s-a dezvoltat pe baza relaţiilor cu agenţii specializate ale ONU – PNUD şi BIM -, precum şi prin firma IBM – Oficiul Regional pentru Europa Centrală şi de Est de la Viena. Acorduri de cooperare s-au stabilit cu British Institute of Management, London Graduate School of Business Studies - Sloan Program, Bath University of Technology – Bristol, YMCA – Center for International Management Studies, Centre d’Études Industrielles - Geneva, Centrul de Perfecţionare a Cadrelor de Conducere PNUD/BIM – Sofia, ILO Center for International Training - Torino. Potrivit prevederilor acestor acorduri, au avut loc schimburi de experţi străini care au intervenit în programele Centrului, precum şi s-au organizat vizite şi stagii pentru experţii Centrului în instituţiile menţionate. Dintre cele mai prestigioase manifestări ştiinţifice organizate în baza acestor acorduri, sunt de menţionat: Seminarul internaţional organizat în iulie 1969 de către CEPECA cu YMCA – Center for International Management Studies din New York, la care a participat un grup de directori ai unor mari companii americane (Standard Oil Company – Indiana, XEROX, Continental Oil Company, Du Pont de Nemours, International Paper Company, International of Synthetic Rubber Producers – New York), care a permis participanţilor străini să ia cunoştinţă de sistemul economic din România şi să viziteze unele întreprinderi mari din Bucureşti în vederea stabilirii unor programe de cooperare bilaterală; Seminarul organizat de BIM – Geneva în cooperare cu CEPECA cu tema “Noi proiecte PNUD/BIM de Management Development Training”, cu durata de două săptămâni, în octombrie 1969, la care au participat directori şi şefi de proiecte PNUD/BIM din Bulgaria, Cipru, Grecia, Portugalia, Ungaria, Egipt, Etiopia, Algeria; Seminarul organizat la iniţiativa Oficiului Regional pentru Europa Centrală şi de Est al IBM (furnizorul calculatorului electronic din dotarea CEPECA), în colaborare cu Karolinska University Hospital – Uppsala – Suedia, Ministerul Sănătăţii din România şi CEPECA, cu tema “Folosirea calculatoarelor electronice în activitatea şi administrarea marilor spitale”, cu durata de o săptămână, în iunie 1970, la care au participat directori din Ministerul Sănătăţii, directori, adminstratori şi personal medical din spitale din Bucureşti şi din mari oraşe din ţară. Centrul a mai fost vizitat, de asemenea, de numeroase personalităţi, care au avut cuvinte de apreciere deosebită pentru activitatea acestuia şi pentru intervalul de timp relativ scurt în care şi-a asigurat un loc prestigios în galeria instituţiilor de training managerial în lume : R. Davis, ambasadorul SUA, mai 1970; R. Sheldon, membru al Parlamentului britanic, conducătorul unei delegaţii a Camerei Comunelor; B. Pitterman, conducătorul delegaţiei parlamentarilor austrieci, mai 1970; H. Fayol, conducătorul delegaţiei din partea Comité National de l’Organisation Française etc. La sfârşitul anului 1969 CEPECA întreţinea relaţii cu peste 60 de instituţii similare din întreaga lume – centre create cu asistenţa ONU, centre de management de pe lângă mari universităţi din SUA, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Olanda, Suedia, Austria, institute de management, fundaţii, asociaţii cu preocupări în domeniul Management-ului.
Rezultate
În perioada scurtă de existenţă a sa, patru ani şi jumătate, CEPECA a desfăşurat o activitate intensă care s-a diversificat treptat, a câştigat rapid în maturitate pe multiple planuri – teoretic, metodologic, aplicativ, organizatoric -, a dobândit, pe baza rezultatelor obţinute, un prestigiu instituţional larg recunoscut la nivel naţional şi pe plan internaţional. Argumentul peremptoriu în acest sens este aprecierea conducerilor PNUD şi BIM, potrivit căreia proiectul CEPECA a fost unul dintre cele mai de succes dintre cele desfăşurate sub egida acestor instituţii internaţionale. Proiectul tripartit Guvernul României – PNUD – BIM a permis crearea primei Şcoli de Management româneşti, în cadrul căreia, în ciuda restricţiilor ideologice, metodele şi tehnicile manageriale cele mai avansate la vremea respectivă, predate şi experimentate în instituţii universitare şi postuniversitare publice şi private din SUA şi din Europa occidentală, erau transmise specialiştilor români, ceea ce a permis crearea într-un termen relativ scurt a unui corp de experţi români profesionişti, experimentaţi în organizarea şi conducerea întreprinderilor autohtoni şi capabili să le asigure, pe baza expertizei lor, creşterea semnificativă a performanţelor economico-financiare. Programele de perfecţionare desfăşurate de Centru nu conţineau elemente de îndoctrinare politică, condiţie ce a fost acceptată de partea română la încheierea acordului tripartit. Ca efect al rezultatelor pozitive înregistrate de Centru în primii doi ani de activitate, precum şi al aprecierilor unanime ale foştilor participanţi la programme cu privire la conţinutul şi modul de desfăşurare a acestora, s-a decis de către Guvern generalizarea procesului de perfecţionare a organizării şi conducerii întreprinderilor prin crearea unei reţele de centre departamentale de perfecţionare a lucrătorilor din întreprinderi, după modelul CEPECA, unic în experienţa proiectelor de asistenţă ONU; experţii instructori care urmau să lucreze în acele centre erau pregătiţi în cadrul CEPECA, în domeniul metodelor şi tehnicilor de conducere, într-un program special cu durata de trei luni. În intervalul 6 septembrie 1967 – 1 0ctombrie 1971 (dată la care CEPECA a fost transferată în altă instituţie) au absolvit programele Centrului peste 2000 de directori şi şefi de servicii din întreprinderi, peste 2500 specialişti în informatică şi 20 de consultanţi în Management. Între rezultatele care au materializat activitatea Centrului trebuie menţionată şi numirea directorului acestuia ca membru al Grupului de experţi PNUD/BIM desemnat să elaboreze studiul «Necesităţile de perfecţionare a cadrelor de conducere din ţările în curs de dezvoltare » (iunie 1971-iunie 1972), ca expert ONU în proiecte ONU pentru Africa, America de Sud şi Asia, şi apoi, în perioada noiembrie 1979-iulie 1986, ca director de Programe la International Training Center of ILO – Torino, Italia.
Drama
Schimbarea de optică a conducerii ţării cu privire la coordonatele conducerii economiei naţionale şi a întreprinderilor, sintetizată în adoptarea ideii potrivit căreia conducătorul de întreprindere trebuie să fie, în primul rând, conducător politic, ceea ce însemna, în alţi termeni, primatul ideologic în faţa considerentelor de eficienţă economică, a determinat transferul CEPECA în structura reorganizată a Academiei „Ştefan Gheorghiu”, instituţie de pregătire ideologică a activiştilor Partidului Comunist Român şi a cadrelor de conducere din unităţile economice şi din instituţii. Sarcina realizării programelor de pregătire şi perfecţionare desfăşurate anterior de CEPECA a fost transferată Institutului de Pregătire a Cadrelor de Conducere din Economie şi Administraţia de Stat, structură nou creată în cadrul Academiei. În programa de perfecţionare a cadrelor de conducere care urmau institutul, iniţial pentru o durată de doi ani, ulterior redusă, a fost introdus un modul de marxism-leninism, cu o pondere în economia programelor de circa o zecime. In luna mai 1972 asistenţa ONU a încetat, iar Academia „Ştefan Gheorghiu” nu a mai obţinut sprijin din partea instituţiei internaţionale. Denumirea CEPECA nu a mai apărut în nici un document oficial al Academiei, fiind folosită doar în cadrul unor acţiuni pentru consumarea restului de burse prevăzute în acordul tripartit, neonorate până la data transferului menţionat. Prin reorganizarea CEPECA, România a ratat fructificarea câtorva oportunităţi extraordinare: de a-şi constitui un corp de specialişti cu o înaltă expertiză managerială, capabil să ofere soluţii noi, de factură calitativă cu totul nouă, de asigurare a creşterii semnificative a competitivităţii economiei.
Despre Corneliu Rusu
A absolvit Institutul de Petrol, Gaze și Geologie, Facultatea de Inginerie Economică, și-a luat doctoratul în specialitatea Economie - Management la Academia de Studii Economice București.
A fost expert principal și consultant la CEPECA, prodecan al Institutului Central de Pregătirea și Perfecționarea Cadrelor de Conducere din Economie și Administrația de Stat, cercetător principal și director al Centrului de Economie a Industriilor și Serviciilor din cadrul Academiei României.
A avut o activitate didactică susținută fiind profesor universitar la Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești, la Academia de Studii Economice București, la Universitatea Româno-Americană, șef de catedră Management la Universitatea de Stat „Valahia” Târgoviște.
Activitatea sa s-a focalizat în special asupra managementului (structuri organizatorice, metode și tehnici manageriale, procesul decizional, managementul strategic) și al economiei industriale (politici industriale, procesul tehnologic în industrie, economia industrială, avantaje competitive etc).
Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate in 15 cărți de autor (dintre care 9 cu autor unic), 20 de cărți cu colectiv de autori, 48 de studii și peste 180 de articole în publicații de specialitate.
Pe lângă probitatea sa profesională recunoscută, Corneliu Russu a fost un om de o delicatețe specială, un prieten adevărat, posesor al tuturor calităților ce definesc un intelectual rafinat. [Vasile Velicu]