Acest articol este al șaselea dintr-o serie apărută în revista IT Trends în luna octombrie 2013, și republicat în broșura De la Free Software la Internet.
La începutul anului 1995, starea telecomunicațiilor din România și mai ales Internetul Românesc începeau să evolueze către noi forme. Două 6 lucruri sunt de remarcat.
În primul rând o primă acoperire la nivel național cu servicii on-line. Acestea erau furnizate de către cele două firme de comunicații prin rețele de pachete-comutate (X.25): RTNS (Romanian Telecom Network Services), dezvoltată pe infrastructura Romtelecom cu tehnologie și logistică France Telecom și Logic Telecom (ulterior Logic Sprint), dezvoltată pe aceași infrastructură Romtelecom dar cu tehnologie Sprint. Din nefericire costurile erau imense fiind generate de volumul traficului și de viteza de transfer. La email, în cazul serviciilor comerciale, în 1994, se plătea lunar funcție de numărul de mesaje și funcție de destinație (diferit pentru Europa și Statele Unite), iar facturile lunare se puteau ridica la mii de USD.
În al doilea rând, se remarca o diversificare a serviciilor Internet atât ca infrastructură cât și din punct de vedere al conținutului. Am să prezint câteva exemple.
La începutul lui 1995, cele patru ieșiri internaționale on-line erau: ICI-RNC, Politehnica (Roedunet), EUnet Romania și Intercomp (ulterior Starnets) prin VSAT BankNet Budapesta și rutare la Pipex UK. Toate aceste ieșiri erau foarte lente (9.6Kbps – 19.2Kbps) și costau foarte mult. Ca atare soluția de conectare internațională evolua sau se modifica cel puțin. odată la câteva luni. De exemplu în iunie 1995 ROEDUNET a trecut pentru prima dată la 64 Kbps, prin programul Dante Net în timp ce EUnet funcționa la începutul anului 1995 prin pachete comutate Transpac cu Paris pe 19.2 Kbps având back-up-ul pentru email prin UUCP cu EUnet Viena. Ulterior legătura on-line s-a mutat la Amsterdam având 64 Kbps.
În ceea ce privește accesul utilizatorilor la Internet, email-ul și aplicațiile bazate pe email erau predominante. Puțini erau cei care se bucurau pe perioadă limitată de acces la servicii on-line. Aceștia începuseră să folosească World Wide Web, cu browsere despre care azi s-a uitat (Minuet, Mosaic), în locul aplicațiilor clasice on-line utilizate pe scară largă până în 1994 (Gopher, Veronica, Wais, Archie s.a.). Eram în primul an de Java, iar Sun Microsystems nu avea încă o strategie de a promova Java în lumea on-line. Îmi amintesc că la Berlin, în vara lui 1995, pentru a atrage atenția asupra noutăților pe care le poate aduce Java în accesul on-line al aplicațiilor pe platforme eterogene s-a folosit un concert de tobe și butoaie în paralel cu prezentarea tehnică.
La noi în țară aș menționa câteva evenimente importante. În primul rând prin aprilie 1995 compania CATV Kappa a lansat pentru prima oară în Europa de Est transmisia TCP/ IP prin CATV folosind legături bidirecționale, pe distanțe până la 80 Km. Prima aplicație a fost interconectarea tuturor furnizorilor care ofereau conectivitate internațională Internet dar și multe alte firme și instituții în rețea locală la 10 Mbps. Așa s-a născut idea primului Internet-exchange în București (BUHIX), un strămoș preistoric al RONIX-ului și al InterLAN-ului din ziua de azi.
În aprilie 1995 a avut loc o prezentare organizată de Taide Networks privind comunicațiile prin satelit folosind modemuri de tip SCPC, mult mai indicate pentru conexiunui Internet decât sistemul VSAT, singurul folosit până la acea vreme. Știu că atunci, printr-un concurs de împrejurări am moderat prezentarea acestei tehnologii pe 7 aprilie 1995, la un simpozion organizat prin fundația SOROS. Cum toți cei sosiți din Suedia și Norvegia/Lituania erau răciți din avionul de Stockholm, le-am propus să mergem împreună la o ciorbă de burtă, în centru, la restaurantul Dunărea. Acolo am discutat toate problemele pe care le aveam noi în România cu ieșirile internaționale dar și cu randamentul conexiunilor externe. După câteva luni de la acea întâlnire, Vidar Bjerkeland de la Taide Networks mă anunță că a semnat un contract cu Open Society Institute în valoare de 10 milioane USD, prin care va conecta on-line la 64 Kbps toate nodurile fundației SOROS din Europa Centrala și de Est. Așa au apărut cele 4 noduri ale Fundației SOROS (sfos.ro) din București, Iași, Cluj și Timișoara, cu antene Taide Networks de 2.4 m, dar și antenele Taide Net de la Politehnică, de la Kappa și de la EUnet România. Operatorii au folosit acest sistem, cu antene de satelit SCPC, până târziu în 2000-2001, nefiind la acea dată alte soluții mai convenabile de ieșire din țară.
Toți utilizatorii din zona non-profit, inclusiv școlile, universitățile, institutele de cercetare, bibliotecile etc., căutau să se conecteze prin rețele non-comerciale unde de obicei se plăteau doar costurile de dial-up și ulterior de line închiriată către Romtelecom sau către operatorii de servicii on-line existenți (Kappa, Logic Telecom și RTNS). Conexiunile wireless nu apăruseră încă la noi. În privința școlilor toate școlile dotate cu servere Unix se conectau la nodurile fundației SOROS prin dial-up. Inițial s-au conectat doar la CPC Soros București și ulterior la cele 4 noduri ale fundației Soros cu antene Taide Networks.
Palatul Copiilor, fiind locul unde noi cei de la GURU organizasem ROSE '94, am insistat să se conecteze cu o linie închirată de la ICI (RNC), pentru a exista conexiune on-line la viitoarea conferință ROSE '95. Până la acel moment întreaga comunicare a Palatului Copiilor se realiza prin dial-up folosind domeniul paco.soros.ro și ulterior paco.sfos. ro. Cu timpul pentru a spori accesul sutelor de elevi care foloseau Internetul de la Palatul Copiilor s-a creat un nod email dial-up prin UUCP având multe linii de modem. Noi cei de la GURU susțineam activitatea din punct de vedere tehnic. Accesul dial-up a funcționat începând din toamna anului 1994 și până în primăvara lui 1995. De aici a plecat viitoarea companie PCNET, fondată de Mihai Bătrîneanu încă din 1994, care a început să funcționeze efectiv ca o companie independentă tip ISP din 1995. Inițial PC-Net și-a rutat traficul prin Kappa apoi mai târziu în 1998 și-a închiriat propria ieșire internațională prin satelit. Este primul model de operator Internet comercial din România care a plecat de la un serviciu email gratuit, către un serviciu de masa (email) cu tarif foarte mic. Practic prețurile au crescut aici treptat prin diversificarea serviciilor până la viitoarele servicii de acces la Internet on-line. În parelel cu aceste dezvoltări s-a format o echipă tehnică de administratori de rețea, cu experiență practică în platforme Unix/ Linux dar și cu deschidere spre tehnologiile telecom ale momentului. Deși mediile on-line erau greu accesibile, am participat sub organizarea GURU, cu câțiva dintre administratorii nodurilor Internet din acel moment, la un prim seminar de securitate în 6-8 Septembrie 1995 la Budapesta, organizat de Grupul Utilizatorilor de Unix din Ungaria la Institutul Von Neumann și denumit: „ADVANCED UNIX AND INTERNET SECURITY”. Simpozionul a durat trei zile și a fost susținut de Rick Farrow.
Încă din iulie 1995 am avut confirmarea că Linus Torvalds va veni o săptămână în România în timpul Conferinței ROSE '95 după care imediat am început să ne concentrăm pe organizarea acestui nou eveniment despre care voi povesti pe larg.